Când să suni la 112? De ce anumite manifestări mimează infarctul?

Tot mai multe persoane ajung la medicul cardiolog – și chiar și la mine în cabinet – convinse că au făcut un infarct.

De cele mai multe ori, îmi spun că au simțit o durere puternică în piept, lipsă de aer, palpitații și o frică intensă că ceva grav li se întâmplă.

''Doamna dr, am crezut ca mor.'' - îmi declară mulți dintre pacienți.

După investigații, descoperim că inima este perfect sănătoasă.

Ceea ce au trăit de multe ori, de fapt, a fost un atac de panică – o reacție intensă a organismului la stres și anxietate, care poate imita aproape în totalitate simptomele unui eveniment cardiac.

Pentru cine trece prima dată printr-un atac de panică, senzațiile sunt copleșitoare: durere sau apăsare în piept, palpitații, lipsă de aer, amețeală, transpirații reci și o teamă bruscă de moarte iminentă. Trăirile sunt atât de puternice, încât diferențierea față de un infarct devine dificilă fără o evaluare medicală.

Ce se întâmplă în corp în timpul unui atac de panică

În timpul unui atac de panică, organismul eliberează brusc adrenalină – hormonul care declanșează reacția naturală de „luptă sau fugi”. Această reacție, menită inițial să ne protejeze de pericole reale, apare în lipsa unui pericol concret, declanșată de o frică intensă, o emoție puternică sau chiar fără o cauză clară.

Sub acțiunea adrenalinei, inima începe să bată mai repede și mai puternic, respirația devine rapidă și superficială, iar mușchii toracelui și gâtului se tensionează. Pacientul simte o presiune în piept, dificultate de respirație, tremur, transpirații reci, senzație de gol în stomac sau amețeală.

Apare adesea și o teamă intensă de moarte sau de pierdere a controlului, care amplifică descărcarea de adrenalină. Astfel, se creează un cerc vicios: frica provoacă reacții fizice, iar reacțiile fizice sporesc frica.

De ce seamănă cu un infarct

Atacul de panică și infarctul miocardic pot avea simptome foarte asemănătoare: durere toracică, palpitații, transpirații reci, senzație de sufocare și amețeală.

În atacul de panică, simptomele apar de obicei în repaus, frecvent seara sau noaptea, în perioade de stres sau oboseală accentuată. Durerea este mai difuză, adesea descrisă ca o înțepătură, o apăsare ușoară sau o greutate în piept.

De regulă, disconfortul se ameliorează în câteva minute, odată cu calmarea și normalizarea respirației. Investigațiile cardiace – electrocardiograma (EKG), ecocardiografia și analizele de sânge – sunt normale.

În infarct, durerea apare de obicei la efort, stres puternic sau după o masă copioasă. Este o durere intensă, apăsătoare, ca o menghină care strânge pieptul și poate iradia spre brațul stâng, gât, mandibulă, umăr sau spate.

Nu cedează la repaus, durează peste 15–20 de minute și poate fi însoțită de greață, transpirații abundente, slăbiciune accentuată sau pierderea stării de conștiență. În aceste cazuri, investigațiile arată clar o afectare a mușchiului inimii.

Ce trebuie făcut

Pentru că simptomele pot fi aproape identice, prima evaluare trebuie să fie medicală. Doar medicul cardiolog poate stabili dacă inima este cauza, printr-o electrocardiogramă (EKG), analize de sânge pentru enzimele cardiace și, dacă este cazul, o ecocardiografie.

Dacă rezultatele sunt normale, putem concluziona că este vorba despre un atac de panică. În acest caz, recomandăm consult psihologic sau psihiatric, pentru identificarea cauzelor de anxietate și alegerea unui tratament potrivit – fie psihoterapie, fie medicație specifică.

Când să suni la 112

Durerea în piept care durează mai mult de 15–20 de minute, care se accentuează la efort sau este însoțită de transpirații abundente, greață ori durere care se extinde spre brațul stâng, gât sau maxilar trebuie tratată ca o urgență cardiacă.

Este mai sigur să fie o alarmă falsă decât un infarct netratat la timp.

Concluzie

Atacul de panică nu este o închipuire, ci o reacție reală a organismului la stres.

Deși simptomele pot fi dramatice, ele nu indică o afectare a inimii, ci o reacție exagerată a sistemului nervos.

Totuși, evaluarea cardiologică rămâne primul pas esențial, pentru că doar excluderea unei cauze organice oferă liniște și siguranță pacientului.

Dr. Ioana Ciucă

Medic cardiolog – Clinica Prevent.

Vă doresc Sănătate multă!